Statele BRICS răspund ponderat sfidării Washingtonului

În noianul de reuniuni la nivelul cel mai înalt din această vară, parcă mai multe ca oricând (căci UE, G7, NATO, Organizația de Cooperare de la Shanghai,  China-UE și Japonia-UE) se adaugă summitul BRICS de la Johannesburg. Grupul  reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, iar  pe vremurile lumii bipolare ar fi figurat ca unul al marilor puteri și puterilor emergente din lumile a doua (comunistă ) și lumea a treia (nealiniată). Dar între timp, piesele de pe eșichierul mondial s-au mai amestecat. “Nici geopolitica nu mai e ce era”, constată, din prima frază a unui studiu,  universitarul belgian Gerard Boussouy. Iar pentru a o defini sintetic, el avansează chiar conceptul de “geopolitică postoccidentală”, întrucât, spune el, “actorii dominanți nu mai sunt aceiași. (…) Geopolitica mondială nu mai este ordonată (în sensul de reglementată –n.n.) și nici măcar stăpânită de către Occident”.  Sub ochii noștri, harta geopolitică a lumii își schimbă polaritatea. „Puterea  – economică, în primul rând – a Asiei crește, China se instalează în inima sistemului economic mondial, puterea SUA decline, iar Europa pare inexistentă”, scrie analistul belgian. Oricât ar părea de tranșantă, dar  amendabilă și lacunară (unde sunt Rusia, lumea islamică?),  această viziune este a unei lumi cuprinsă de mari prefaceri și căutări. Poate și de aici, atâtea și atâtea întâlniri bi- și multilaterale la cel mai înalt nivel (deși nici America președintelui Trump, nici Rusia președintelui Putin nu le prea agreează, considerându-le ineficiente sau, poate, și din alte motive).

BRICS, care anul viitor va împlini un prim deceniu de existență, ar putea fi poziționat, în raport cu SUA, cam pe poziția Estului din vremea războiului rece, căci se dorește, și el,  o contrapondere a hiperputerii mondiale și a hegemoniei  sale unipolare. Dar, pe lângă faptul că nu are o aceeași ideologie  rigid-unificatoare comunistă, este mai degrabă, cum observă cercetătoarea franceză Francoise Lemoine, “o coaliție de circumstanță”, căci statele care o compun “se acomodează dificil deosebirilor dintre ele și nu reușesc prea simplu o convergență a intereselor lor”. Opinie, desigur, a unui observator aflat de partea cealaltă a baricadei, în “Vestul clasic”.  Numai că, în față măsurilor protecționiste pe care America președintelui Trump nu contenește să le pună în mișcare, a sancțiunilor aplicate Rusiei, a iminenței unui “război comercial”, pe care China îl prevede a fi mai înverșunat decât toate cele de până acum, statele din BRICS  sunt determinate de previzibila  încercare mondială de forțe (nu și militară, e de sperat) să se solidarizeze mai consistent, să-și elaboreze strategii comune și să treacă la acțiuni conjugate pentru a-și apăra și propulsa interesele. Ele au de gând și detronarea dolarului ca hegemon monetar absolut al lumii, și o pondere sporită a lor în Banca Mondială, și relații economice cu mai puține restricții, bariere, sancțiuni, protecționisme etc. Și amintesc, în acest sens, că astăzi reprezintă 42 la sută din PIB-ul mondial, iar  ca populație – și ca forță de muncă activă – au o pondere tot mai importantă în omenirea de azi și va fi covârșitoare în lumea de mâine.

O notă aparte, în general mai puțin evidențiată de comentatorii de toate tendintele, este pozitia ponderată și – să o spunem – prudentă a Rusiei în această confruntare planetară care se configurează a fi dominantă in viitorul planetei. O exemplifică, in primul rând, poziția Moscovei față de statutul privilegiat al dolarului, pe care unii l-ar vrea deposedat de acest monopol.  La Johannesburg, președintele Putin a expus un punct de vedere nuanțat în materie: “SUA – a spus el – fac o greșală utilizând dolarul că armă politică” și a atras atenția că “marea eroare strategică a partenerilor noștri americani este că restricțiile pe care le instituie, mai ales  în ce privește reglementările în dolari,  subminează de fapt încrederea în dolar”.

Nu trebuie însă ignorat nici faptul că, așa cum spunea ministrul rus al economiei, Maksim Oreskin , “SUA și China anunță aproape săptămânal noi măsuri; este un război comercial”.  Rusia, continuă el, pledează și pentru “ schimburi care să nu mai fie operate în dolari,”, iar pentru aceasta statele BRICS trebuie să extindă schimburile și între ele, și pe alte piețe. Rusia și China, scria în zilele summitului publicația “Financial Afrik”, “vor să definească în BRICS o strategie pentru a face față amenințării americane”, anunțată deja de președintele Trump,  în raporturile economice cu Rusia, China, dar și UE.

La summitul BRICS, Moscova s-a menținut, pe cât posibil, pe o poziție cât mai aproape posibil de cea (imposibil, cel puțin deocamdată) echidistantă , reafirmând că Rusia nu va renunta la dolar și că va vorbi, la viitoarea întâlnire cu președintele Trump despre imperativele afirmate de statele din BRICS.

Iar despre BRICS, președintele Putin a  afirmat că, pe lângă lupta împotriva terorismului, una dintre direcţiile abordate la summit a fost “coordonarea activităţii noastre în sfera politicilor, a economiei, în cel mai larg sens al cuvântului”.  Liderul rus a apreciat că „pe măsura extinderii numărului de membri, această structură (BRICS – n.n.) a început să capete forma unei organizaţii adevărate, apărând noi şi noi direcţii de activitate, iar interesele comune au devenit mai ample”.

Fără rezultate spectaculoase la Johannesburg, BRICS și-a reconfirmat totuși,și prin acest summit, o prezență tot mai vizibilă în viată internațională, pe care sfidarea pașnică, dar concurențială a Americii o orientează în direcția unei conlucrari  mai eficiente.

Corneliu Vlad