Sărbătorirea aniversării a 1030 de ani de la creștinarea Rusiei

Sâmbătă, 28 iulie, la Moscova și în toată Rusia s-au desfășurat procesiuni cu crucea și liturghii religioase dedicate sărbătorii aniversării a 1030 de ani de la creștinarea Rusiei. Centrul de solemnități a devenit Piața Catedralei din Kremlin, unde pentru prima dată în istoria modernă a Rusiei a avut loc o liturghie. Ea a fost condusă de Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill și de Patriarhul Alexandriei și al întregii Africi, Teodor al II-lea.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, publicul s-a mutat de la Kremlin la monumentul Sfântului cneaz Vladimir de pe dealul Borovițki. A avut loc o slujbă de rugăciune festivă.

Cneazul Vladimir (circa 960-1015) – domnitor de Novgorod (970-988) și de Kiev (978-1015) care a realizat creștinarea Rusiei Kievene, a fost canonizat ca fiind egal cu apostolii. În mod tradițional, potrivit cronicilor, introducerea în Rusia a creștinismului este atribuită anului 988. La 28 iulie, de mai mulți ani, în diferite țări în care există comunități ortodoxe, este sărbătorită Ziua Creștinării Rusiei.

La festivitățile de la monumentul cneazului Vladimir au luat parte președintele rus Vladimir Putin, precum și reprezentanții Bisericilor de Antiohia, Ierusalim, Georgia, Serbia, Bulgaria, Cipru, Albania și Polonia, precum și ai Bisericii Cehe și Slovace. După rugăciunea solemnă, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii Kirill a spus: „Valorile spirituale și morale ortodoxe au format într-o mare măsură trăsăturile naționale de caracter și multe calități sufletești ale poporului nostru, precum curaj și sacrificiu de sine, onestitate și spiritul conștiincios, compasiune și un sentiment sporit de dreptate – acestea sunt valorile noastre naționale și idealurile naționale“.

Tradiția creștină, a subliniat Patriarhul, a devenit baza pentru crearea unei culturi laice, inclusiv literatura, pictura, muzica, arhitectura. Și în aceasta, în opinia sa, constă „importanța cu adevărat universală a faptei eroice săvărșite de cneazul Vladimir egal cu apostolii”.

„Am dăruit omenirii nu numai capodopere ale artei religioase, cum ar fi creația lui Rubliov și Dionisie, ansambluri arhitecturale minunate de biserici și mănăstiri, dar, de asemenea, operele geniale ale lui Dostoievski și Gogol, Ceaikovski și Rahmaninov, Repin și Vasnețov, Berdiaev și Losski,“ – a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Viziunea asupra lumii a cneazului Vladimir, în cuvintele Patriarhului, a schimbat pentru totdeauna nu numai fața civilizației slave, dar și fața întregii civilizații creștine. În același timp, a precizat șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, istoricii caută o conotație politică în soluțiile cneazului ”pe care el, fiind un om de stat clarvăzător, probabil, de asemenea, nu le putea ignora.“

„Dar lucrul principal nu este acesta, principalul lucru este alegerea conștientă a lui Hristos. Inima a răspuns la vestea bună „.

Sărbătoarea celei de-a 1030-a aniversări a Creștinării Rusiei s-a desfășurat în dangăte de clopote care au răsunat după închinare în fiecare biserică. La Moscova, bătăile clopotelor au sunat începând cu clopotnița ”centrală” Ivan cel Mare de la Kremlin.

Sărbătorile au avut loc într-un spațiu imens – la Minsk, Chișinău, Lugansk, Dușanbe, Belgrad și multe alte orașe din lume. Geografia sărbătorii arată că credința nu cunoaște limite: aniversarea a 1030 de ani de la creștinarea rusilor a fost sărbătorită pe diferite continente, în zeci de țări, oriunde există parohii ale Bisericii Ortodoxe Ruse.

La Kiev

La Kiev, sărbătorirea celei de-a 1030-a aniversări a Creștinării Rusiei a început vineri, 27 iulie, cu procesiunea cu crucea a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UPȚ). Ca și în anii precedenți, majoritatea covârșitoare a credincioșilor ortodocși din Ucraina au participat la evenimentele patronate de această biserică canonică.

După cum au relatat susrse din UPȚ, în ciuda obstacolelor pe care le-au creat funcționarii și transportatorii ucraineni pentru credincioși, aproximativ un sfert de milion dintre aceștia din toate eparhiile UPȚ și pelerini din străinătate s-au adunat pentru procesiune. Sâmbătă, la Kievsko-Peciorskaia Lavra a fost efectuată o slujbă solemnă, cu participarea reprezentanților majorității bisericilor ortodoxe de peste hotare.

După slujbă, Mitropolitul Kievului și  al Întregii Ucraine, Onufri, s-a adresat credincioșilor cu îndemnuri de a păstra unitatea Ortodoxiei și „roadele spirituale ale creștinării, “ceea ce include și „sacrificiu de sine, răbdare și îndemânare de a ierta.“

„Sarcina noastră astăzi  – să facem totul pentru ca Sfânta Ortodoxie, pe care a adus-o în țara noastră Sfântul nostru cneaz Vladimir Botezătorul, să nu fie deteriorată“, a chemat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei. „Deteriorarea apare inevitabil atunci când vin împărțiri și scindări și unitatea credincioșilor predicată de Dumnezeu” este ruptă.

”Creștinarea” necanonică

În timpul sărbătorilor de două zile ale jubileului, au existat și cei care au vorbit și au acționat tocmai în acest fel. Tema „autocefaliei ucrainene” este cea care nu poate face decât să adâncească scindarea în comunitatea credincioșilor și să-i îndepărteze pe oameni de potențialul creativ și făcător de pace al religiei creștine. Tocmai această avertizare a răsunat în apelul episcopiei Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu ocazia aniversării a 1030 de ani de la creștinarea Rusiei.

Președintele Ucrainei, Piotr Poroșenko, care a preferat să participe sâmbătă la procesiunea bisericilor ortodoxe necanonice și a ignorat procesiunea în masă a UPȚ, a declarat din nou că, încă din primele zile ale președinției sale, el și-a propus să caute crearea unei „biserici autocefale unice ucrainene”.

Președintele Ucrainei nu a comentat cum își imaginează că este posibil ca „autocefalia” în Ucraina să poată fi obținută de structuri necanonice, adică nerecunoscute în Ortodoxia mondială.

Despre autocefalie a vorbit și șeful uneia dintre bisericii necanonice ortodoxe din Ucraina, Filaret (Denisenko). Cu toate acestea, numărul de participanți la procesiunea de sâmbătă, la care au fost prezente grupuri de diferite orientări – de la uniți (uniați) la naționaliști locali, a fost mult mai mic decât cel al participanților la procesiunea de vineri a Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Cuvintele și declarațiile care provoacă scindarea în continuare a ortodoxiei ucrainene au fost confirmate și de fapte: clerul Bisericii Constantinopolului a ignorat pur și simplu rugăciunea frățească comună a familiei bisericilor din mai multe țări.

„Este necesar, probabil, totuși să corelăm pozițiile lor cu poziția Patriarhului de Constantinopol, Bartolomeu, deoarece ei îndeplinesc misiunea pe care liderul le-a binecuvântat-o”, a comentat pentru RIA Novosti, într-un mod rezervat, comportamentul ciudat al oaspeților din Istanbul, șeful departamentului de informații și educație sinodală al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Arhiepiscopul Climent.

Foto: Kremlin și RIA Novosti

                                                                                                                             După materiale ale RIA Novosti