Hot News
Rusia şi-a întărit graniţa de vest cu 70 de formaţiuni militare
25/07
Fost guvernator, şi-a găsit de lucru în închisoare
26/07

Cum vânează spioni SUA şi Rusia

Nici nu s-a încheiat bine prima întâlnire la nivel înalt dintre preşedinţii Rusiei şi SUA, că în ambele ţări au izbucnit concomitent, practic, noi scandaluri de spionaj. De regulă, în astfel de cazuri nu există amănunte prea multe, dar cele care sunt demonstrează că nivelul de încredere reciprocă şi suspciune din relaţiile bilaterale lasă mult de dorit. De fapt, este cea mai concludentă dovadă a unui război rece total.

 În SUA a fost arestată şi acuzată, mai întâi de complot cu scopul promovării intereselor Rusiei, apoi şi de activitate în calitate de agent străin, Maria Butina – fondatoarea organizaţiei civile „Dreptul la armă”. Printre altele, Butina a fost audiată în comisia Senatului american pentru spionaj în legătură cu ingerinţa Rusiei în alegerile americane încă din luna aprilie, scrie Gazeta.ru. Dar a fost reţinută numai în iulie, mai precis a doua zi după summitul de la Helskinki, unde Trump declara că Rusia nu s-a amestecat în procesul electoral din SUA. Mai mult, în ziua reţinerii rusoaicei, preşedintele Trump s-a răzgândit brusc, spunând exact pe dos faţă de ce afirmase în ajun.

 În acest context, Gazeta.ru menţionează că, potrivit The Washington Post, Butina anunţase încă din aprilie că a primit ajutor financiar din partea omului de afaceri rus Konstantin Nikolaev, banii fiind destinaţi organizaţiei create de rusoaică. Acelaşi ziar nota, printre altele, că Nikolaev figura cu mai multe investiţii în companii energetice şi tehnologice din SUA, iar fiul lui, Andrei, care studiază peste Ocean, fusese voluntar în timpul campaniei electorale a lui Trump. Iată, prin urmare, încă o „amprentă rusă” pe alegerile americane.

 Între timp, nici ruşii nu s-au plictisit. Pentru că au aflat de scandalul de spionaj de la Roskosmos, unde, un om de ştiinţă în vârtă de 74 de ani, angajat al celui mai important centru de cercetări al corporaţiei, ar fi trimis informaţii ultra secrete, iar acum era acuzat de înaltă trădare. Evenimentele datează de prin 2013, dar ce contează! Viktor Kudriavţev ar fi transmis respectivele date uneia dintre ţările NATO, vezi SUA. Pentru că proiecte deosebit de valoroase din punct de vedere strategic, precum tehnologia hipersonică folosită pentru aparatele de zbor, se realizează numai sub patronajul SUA, se arată în comentariul celor de la Gazeta.ru.

 Căutarea spionilor este o practică politică destul de obişnuită şi nu cunoaşte pauze. Problema este cum şi pentru ce este ea folosită. Scandalurile de spionaj dintre Rusia şi SUA, dar şi alte ţări occidentale nu sunt o raritate. De cele mai multe ori, astfel de evenimente se încheie cu un schimb de agenţi – printre cele mai răsunătoare din ultimii ani a fost cel din 9 iulie 2010, când 10 agenţi ruşi (inclusiv Anna Chapman) deconspiraţi de FBI, au fost schimbaţi pentru patru cetăţeni ai Rusiei, din care trei au fost condamnaţi pentru spionaj. Unul dintre ei fost Serghei Skripal, fost agent dublu, cunoscut acum în toată lumea.

 Dar, în 2010, relaţiile Rusiei cu Occidentul erau cu totul altele: de apropiere, de prietenie, de încredere. Atunci, aceste scandaluri nu făceau prea multe valuri. Acum însă, totul este privit prin prisma acutizării relaţiilor dintre Rusia şi SUA, poate ce mai gravă de la criza din 1962. Iar manipulările au ajuns să depăşească raţiunea şi bunul simţ. Dovada: însuşi preşedintele SUA a fost plasat în categoria agenţilor ruşi.

 Întreg acest context demonstrează că, în realitate, cursa înarmărilor nu numai că işi vede de drum, dar a intrat deja pe un nou făgaş. Și că spionita va continua să otrăvească relaţiile ruso-americane cel puţin atâta timp căt Trump va rămâne la Casa Albă. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2940144