Krasnaia Zvezda : Se încearcă transformarea Mării Negre într-un „lac al NATO”

 

Extinderea prezenței militare a NATO în apropierea granițelor Rusiei provoacă o cursă a înarmărilor în regiune, scrie Vladimir Molceanov în  ziarul Krasnaia Zvezda.

Alianța Nord-Atlantică nu-și încetează încercările de a transforma Marea Neagră într-un „lac al NATO”, ceea ce în aceste zile a fost confirmat încă o dată de apelul țărilor care formează grupul ”celor nouă de la București”/B9 (Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Lituania, Letonia, Estonia) pentru a consolida prezența alianței în Europa de Est pe mare, pe uscat și în aer. La reuniunea de la Varșovia, cu participarea reprezentanților NATO de rang înalt, „cele nouă” au adoptat o declarație corespunzătoare, care va fi prezentată la summitul NATO de la Bruxelles în perioada 11-12 iulie.

Ce anume este în declarație, nu a fost încă dezvăluit. Cu toate acestea, mulți observatori sunt siguri că include o propunere de a crea o flotilă sub comanda structurilor militare ale NATO pe Marea Neagră. Inițiatorul acestei idei a fost România. În noua grupare navală, navele de război pot fi allocate, împreună cu România, Bulgaria, și Turcia de Statele Unite, Germania și Italia, adică țări care nu aparțin regiunii Mării Negre. Nu se exclude participarea la grupare a marinelor georgiene și ucrainene.

Este adevărat că în Bulgaria și Turcia există anumite îndoieli cu privire la oportunitatea formării unei noi flotile. În acest sens, se crede că în prima etapă ar putea fi luată doar o decizie privind crearea unei baze convenționale în Constanța românească, ar putea fi înființate sediul operațional, un centru de comunicații, depozite.

NATO nu ascunde faptul că flotila este necesară pentru ca Alianța să exercite o presiune militară și politică asupra Rusiei. Regiunea Mării Negre, conform alianței, are o mare importanță strategică pentru aceasta. Cel care controlează Marea Neagră poate proiecta puterea în Europa, în primul rând în Balcani, dar, de asemenea, în regiunea estică a Mediteranei, Caucazul de Sud și nordul Orientului Mijlociu.

Pornind de la aceasta, NATO încearcă să-și mărească prezența militară în Marea Neagră și în țările membre ale Alianței învecinate. În special, la baza din Craiova (România) este dislocată o brigadă multinațională.

În spațiul aerian al regiunii, în afară de forțele aeriene ale României și Bulgariei, avioane de luptă din alte țări NATO efectuează în mod constant patrulare, pe bază de rotație. În prezent, avioanele britanice de luptă „Typhoon” se află în patrulare, decolând de la baza aeriană din România, ”Mihail Kogălniceanu”. Potrivit reprezentanților centrului de presă al Forțelor Aeriene Britanice, piloții militari au sarcina de a combate „agresiunea potențială”.

În spațiul maritim, prezența militară a Alianței este asigurată de către grupările navale permanente ale NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritime Group) și SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group), intrând periodic din  Mediterană în Marea Neagră.

În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit acestuia, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone.

Țările din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru.

Îngrijorător este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2.

Cea mai activă în acțiunile NATO din Marea Neagră este marina americană. „În această regiune cu o importanță strategică, acționăm în conformitate cu ritmul și programul pe care l-am ales”, a declarat viceamiralul Christopher Grady, comandantul Flotei a VI-a. ”Prezența continuă a Marinei SUA în Marea Neagră demonstrează hotărârea noastră de a consolida stabilitatea regională, securitatea partenerilor noștri din regiunea Mării Negre și îmbunătățirea apărării colective a aliaților NATO”.

Sarcinile pe care le rezolvă navele americane din Marea Neagră sunt din cele mai diverse – de la cercetarea unui potențial teatru de operațiuni militare la conducerea inteligenței radio-tehnice. De exemplu, distrugătorul american Karni, în timp ce se afla în Marea Neagră, în luna februarie a acestui an, a testat, după cum a devenit cunoscut mai târziu, echipamentul actualizat AN / SLQ-32 (V) 6, care include o serie de mijloace de avertizare cu privire la radiații și bruiaj. Acestea sunt concepute pentru a contracara sistemele de rachete antinavă și pentru a asigura întreruperea atacurilor cu rachete împotriva unor obiective unice și de grup.

Iar în exercițiul „Sea Breeze”, desfășurat de SUA în comun cu Ucraina din 1997, Pentagonul încearcă să ridice marina ucraineană la nivelul standardelor NATO. Acesta este scopul stabilit pentru exercițiile actuale, care vor începe în câteva zile și în care vor participa și navele unor țări NATO.

Vladimir Molceanov, Krasnaia Zvezda