„Rățoiul infernal”. De ce a fost recunoscut Su-34 drept cea mai de groază mașină de șoc din lume

Su-34 interceptează simultan o duzină de ținte, se apropie de acestea cu o viteză de două mii de kilometri pe oră și îl lovește pe inamic cu tone de TNT… În aceste zile, experții de la ”Military Watch”, una dintre cele mai importante publicații occidentale de orientare militară, au recunoscut Su-34,  avion de vânătoare și bombardier multifuncțional, drept cel mai eficient avion de atac din lume. În materialul său, agenția de știri RIA Novosti a explicat de ce este mai bine să nu te întâlnești în luptă cu legendarul „34”.

Născut să surprindă

Su-34 a intrat în arsenalul Forțelor Aeriene și Spațiale ale Rusiei în 2014. Dar, pentru prima dată, în condiții reale de luptă, a fost folosit în operațiunea de constrângere a Georgiei la pace. În august 2008, o pereche de „sușci” (sușcă – este diminutivul de la SU) a bombardat pozițiile armatei georgiene și a „orbit” radarele de apărare aeriană cu ajutorul containerelor suspendate de luptă radioelectronică ”Hibinî”. Atunci, eficiența avioanelor i-a surprins nu numai pe comandanții militari georgieni, dar și conducerea NATO, care urmărea atent evoluțiile din regiune.

Su-34 poate să „ascundă” de radarul inamic o întreagă escadrilă

Însă Su-34 și-a demonstrat lumii întregul potențial și calitățile de luptă remarcabile în timpul operațiunii militare din Siria. Ele au fost imediat aruncate în luptă, încă din toamna anului 2015, și de atunci  aceste avioanele de vânătoare și bombardiere sunt permanent menționațe în rapoarte operative ale Ministerului Apărării.

Lovituri de rachete și bombe lansate de  „sușci” au lichidat sute de teroriști și lideri ai lor, au distrus zeci de centre de comandă întărite și depozite de arme ale teroriștilor, precum și caravane de cisterne auto cu petrol și coloane de vehicule blindate. Complexul modern de țintire și sistemele de ghidare instalate pe Su-34 permit utilizarea rachetelor ”aer-pământ”, bombe ghidate și convenționale cu precizie de bijutier.

În plus, datorită manevrabilității ridicate și vitezei orizontale, vânătorul-bombardier este capabil să ducă o luptă aeriană și să atace. Arsenalul avionului Su-34 include un tun automat de 30 mm GȘ-301, pe el poate fi „suspendate” rachete de aviație cu rază medie și cu rază scurtă de acțiune, iar radarele de bord detectează ținte de aer la o distanță de până la 250 de kilometri.

„Tunet” din cer. Ce poate să facă o nouă bombă cu aripi rusească

După doborârea bombardierului rusesc Su-24, în noiembrie 2015, de către F-16 turcesc, avioanele SU-34 în Siria nu pornesc în misiuni de luptă fără rachete „aer-aer.“ Aeronava este echipată cu sistem radar retrovizor și arme care vor ajuta să scape cu ușurință de aproape orice vânător inamic care atacă din spate.

Demn de remarcat este faptul că succesul Su-34 din Siria a consolidat în mod serios interesul pentru acest model de avion în străinătate. Deci, managementul de vârf al „Rosoboronexport“ a raportat despre atenția crescândă pentru bombardier în mai multe țări din Orientul Mijlociu.

„Camionerul”-șoc

Biroul de Proiectare ”Suhoi” a început la mijlocul anilor ’80 dezvoltarea noului bombardier de front pentru a înlocui învechitul Su-24. A fost folosită ca bază schema și gliderul vănătorului Su-27, supunându-se totul unor modificări substanțiale. Cele mai noi echipamente de la bord, imunitate redusă și zgomot, armament puternic și facilități avansate de radar au adus aparatele cu sigla „34” cât mai aproape de aeronavele celei de-a cincea generații.

„În Occident, acest tip de mașină se numește vânător tactic sau vânător-bombardier și sunt clasificate ca interdiction aircraft”, – a declarat Agenției Novosti Vladimir Karnozov, expert în aviație. „În limba rusă poate fi numit un avion de izolare a acțiunilor militare. Adică sarcina lui principală este totuși distrugerea țintelor terestre, cu toate că este capabil să se sustragă în mod eficient de atac și să se apere în lupta aeriană. De exemplu, avionul de asalt Su-25 lovește, în principal, țintele aflate nemijlocit pe linia frontului, în timp ce Su-34 asigură izolarea inamicului aflat pe linia frontului de facilitățile și serviciile lui situate în spatele frontului, astfel încât inamicul să nu fie în măsură să-și aducă muniție sau întăriri”.

Su-34 este o aeronavă tânără, lansată relativ recent în serie, dar dezvoltatorii și producătorul au reușit s-o vindece complet de „bolile copilăriei”. „De obicei, finalizarea și optimizarea sistemelelor durează mai mulți ani și, după cum se știe, aceasta este o sarcină foarte dificilă. Se întâmplă ca avioanele să fie în serviciu de luptă zeci de ani, iar echipamentul lor să nu fie adus la perfecțiune. Se pare că, în ce privește SU-34, această problemă a fost rezolvată cu succes – este utilizat pe scară largă și cu succes în Siria. Este posibil că tocmai acest fapt să fi determinat colegii străini să pună aeronavei o notă așa de ridicată”, relevă Karnozov.

Partea forte a bombardierului este complexul radar, „ochii și urechile” acestuia. Su-34 este echipat cu un radar cu o grilă fazată pasivă care are scanarea electronică, în mod suplimentar funcționează și un complex optoelectronic cu o mărire semnificativă. Este departe, nu orice avion de luptă poate să se laude cu un asemenea sistem. Drept urmare, „sușca” nu numai că este capabilă să lovească ținte fixe, dar și să detecteze, să însoțească și să distrugă obiectele în mișcare.

O altă caracteristică, plasarea echipajului în cabină. În Su-34 piloții stau unul lângă altul. Un astfel de aranjament pot să-și permită doar bombardierele grele, în timp ce piloții de avioane tactice cu o greutate la decolare similară sunt, de obicei, așezați în tandem, unul după altul. „Plasarea alături conferă o serie de avantaje, în special în condiții extreme, de luptă – echipajul discută fără aparate de radio, se îmbunătățește și se simplifică interacțiunea dintre piloți. Ei folosesc o parte din senzori și dispozitive în comun, crește coeziunea de zbor, atunci când pilotul se simte cot la cot cu celălalt“, precizează Karnozov.

Ce este important, Su-34 este o aeronavă spațioasă și confortabilă. În zborurile lungi, pilotul poate să se ridice în picioare, să se încălzească, să se plimbe în zona de odihnă din spatele scaunelor, să bea o ceașcă de cafea sau ceai.

Gemenii care nu se aseamănă

Unul dintre puținii competitori străini ai Su-34 este considerat vânătorul-bombardier F-15E Strike Eagle. Această aeronavă a fost, de asemenea, creată pe baza unui vânător greu, F-15, pentru a înlocui bombardierul învechit F-111. El se află în US Air Force de la sfârșitul anilor ’80 și este rodat în aproape toate operațiunile militare americane – în Golful Persic, Afganistan, Iugoslavia, Libia.

Pentru F-15E Strike Eagle este posibil să se transporte o rezervă suplimentară de combustibil în tancuri speciale, aceasta fiind avantajul său. Avionul este înarmat cu rachete ghidate, neghidate și cu bombe „inteligente” care au sistemul JDAM, precum și cu rachete anti-navă și chiar cu arme nucleare tactice. Viteza maximă este puțin mai mare decât cea a lui Su-34, aproximativ 2,5 Mach, însă aceasta este doar pe o aeronavă „goală”, fără suspensii exterioare. Razele de luptă sunt aproximativ aceleași – aproximativ o mie de kilometri, dar „sușca” are o încărcătură de rachete și bombe mai grea.

Principalul lucru căruia specialiștii americani îi acordă atenția este faptul că Su-34 rusești sunt capabile să lovească la o distanță considerabilă de la bazele lor. De exemplu, cele dislocate în Siria vor atinge țintele aflate aproape pe întregul spațiu al Orientului Mijlociu, iar cele din Kaliningrad acoperă spațiul Germaniei, statelor baltice și Scandinaviei.

În ultimii ani, industria a crescut ritmul de livrare a Su-34 în armata rusă. Ele se află pe tot teritoriul Rusiei – în regiunile Voronej, Celiabinsk, Rostov, Astrahan, Ținutul Habarovsk. Potrivit Ministerului Apărării, până în 2020, aproximativ 100 de mașini noi vor intra în Forțele Aeriene și Cosmice.

Nikolai Protopopov, RIA Novosti