SUA, modificare de poziţie în privinţa proiectului Nord Stream 2

Statele Unite şi-au revizuit considerabil poziţia faţă de proiectul Nord-Stream 2. Dacă de curând, americanii ameninţau să anuleze proiectul cu ajutorul sancţiunilor, acum vor să-l „reformeze” în special prin măsuri diplomatice. Ce anume a determinat această schimbare de atitudine?

„Europa mai are încă pârghii care să oprească sau să reformeze proiectul astfel încât să corespundă cerinţelor independenţei energetice. Nu aş vrea să cred că sancţiunile reprezintă ultimul instrument”, a declarat Sandra Oudkirk, înalt responsabil la Departamentul de stat al SUA.

Adică în loc de “anulare”, “oprire sau reformare”, explică publicaţia Vzgliad. Cu mai puţin de o lună în urmă, aceeaşi Oudkirk afirma, la Berlin, că Washingtonul şi-a propus să stopeze construcţia gazoductului “cu ajutorul sancţiunilor”, depunând toate eforturile pentru ca “proiectul să nu prindă viaţă”.  De aici întrebarea: cum se explică această înlocuire de expresii?

Se pare că, pe fondul războiului comercial dintre SUA şi Uniunea Europeană, proiectul Gazpromului a încetat să mai fie un scop prioritar al americanilor. Povestea cu bomboanele aruncate din direcţia lui Donald Trump spre cancelarul Angela Merkel demonstrează că relaţiile dintre “buna şi bătrâna Europă” şi “unchiul Sam” au atins cel mai coborât nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. În aceste condiţii, ameninţările SUA de a institui sancţiuni împotriva Nord Stream-2 nu generează decât enervare în Europa, crede Vzgliad.

După asigurările de rigoare potrivit cărora Washingtonul şi Bruxellesul lucrează foarte bine împreună, vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a ameninţat SUA că UE va răspunde cu sancţiuni dacă americanii vor introduce măsuri restrictive la adresa partenerilor europeni ai Gazprom. Concomitent, Germania a amintit din nou de pierderile uriaşe generate de sancţiunile antiruseşti.

Se pare că americanii au crezut că vor putea repeta succesul de acum patru ani, când, exercitând presiuni asupra Bulgariei, au reuşit să îngroape proiectul South Stream. În iunie 2014, la Sofia a debarcat o întreagă delegaţie de senatori, în frunte cu John McCain, după care bulgarii au anunţat că opresc proiectul.

Gazprom şi partenerii lui europeni au pierdut, atunci, aproape cinci miliarde de dolari. Berlinul se pricepe la bani şi realizează că un gazoduct direct din Rusia este singura garanţie de securitate şi o modalitate de a primi gaze naturale constant. Orice ţară de tranzit reprezintă un risc, în special în condiţiile degringoladei politice care a cuprins Uniunea Europeană după ce SUA au dezechilibrat ordinea mondială cu pretenţiile lor de a deveni unicul lider mondial.